08.12.2008
Elogiul cestii de cafea
Studii recente reabiliteaza faima cafelei. Bautura aflata pe locul unu in cartea recordurilor nu dauneaza, ci e de folos sanatatii.
Categorie: Sanatate
Adaugat de: maridiet
Mai multa energie
Pe langa faimoasa ei aroma, acesta este principalul efect al cafelei: invioreaza, mareste capacitatea de concentrare si, totodata, pare sa aiba capacitatea de a stimula memoria pe termen scurt.
Responsabila pentru aceasta e cofeina, redutabilul adversar al adenozinei, care ia nastere pretutindeni in corp, unde se consuma energie. Cofeina are actiune contrara si astfel determin celula sa-si continue activitatea.
Acest efect este binevenit, mai ales la nivelul creierului. Cu cat cantitatea de adenozina acumulata in cursul zilei pe neuroni e mai mare, cu atat ei functioneaza mai lent. Iar noi ne simtim obositi.
Cafeaua alunga adenozina de pe neuroni si, odata frana ridicata, ei intra din nou in viteza - pentru circa 2 ore, cat dureaza actiunea cofeinei. Totusi, cine va incerca sa se energizeze de dimineata pana seara, band cafea dupa cafea, va constata la un moment dat, pe pielea lui, ca licoarea - minune are si niste limite: daca nevoia de repaus este continuu blocata, organismul isi formeaza mai multi receptori de adenozina.
Memorie mai buna
Cafeaua nu numai ca ne trezeste, dar se pare ca impulsioneaza si memoria.
Aport real de lichide
Cafeaua e acuzata ca ne deshidrateaza. La un consum de pana la patru cesti de cafea pe zi, organismul reuseste sa compenseze fara nici un fel de probleme pierderea de lichid. Cafeaua este considerata acum o bautura obisnuita, putand fi inclusa in calculul zilnic al balantei lichidelor.
Cresterea tensiuni arteriale - nedovedita
Cine se pomeneste dintr-o data rosu la fata si cu palpitatii dupa o ceasca de cafea tare ar putea fi tentat sa dea crezare tezei potrivit careia cafeaua te-ar duce la infarct, aritmie cardiaca sau hipertensiune.
Cofeina stimuleaza, intr-adevar, functionarea inimii si sustine actiunea noradrenalinei, neurotrasmitatorul care face sa creasca tensiunea arteriala. Totusi, pana in prezent nu s-a demonstrat faptul ca aceasta crestere a tensiunii s-ar produce pe termen lung.
Femeile care obisnuiau sa consume patru sau mai multe cesti de cafea pe zi au avut un risc de hipertensiune usor mai redus, in comparatie cu cele care beau mai putina cafea ori deloc.
Iar in ceea ce priveste palpitatiile produse de cafea: la persoanele sanatoase, ele sunt inofensive. Oamenii care sufera deja de tulburari ale ritmului cardiac ar trebui sa renunte la cafeaua prea tare.
Actiune antioxidanta
Mai ales in procesul de prajire a boabelor iau nastere antioxidanti. Acestia neutralizeaza radicalii liberi, compusii de oxigen periculosi, existenti in organism, asigurandu-ne astfel o eventuala protectie impotriva aterosclerozei si a infarctului.
Aceasta ar fi o posibila explicatie pentru presupusa actiune de protectie contra anumitor tipuri de cancer. Ipoteza se afla deocamdata in studiu.
Mai putin colesterol datorita filtrului
Diterpenele, hidrocarburi de origine vegetala care fac sa creasca valorile colesterolului, sunt mai prezente in decoctul clocotit in canile - fierbator decat in infuzia preparata in cafetiera, unde hartia de filtru retine mare parte din ele.
Viteza de descompunere a cofeinei
Motivul il constituie deosebirile determinate genetic intre enzimele lor hepatice, care sunt responsabile pentru descompunerea cofeinei. Deci s-ar putea trage concluzia ca timpul de stationare a cofeinei in organism are o influenta decisiva asupra sistemului cardiovascular.
Si patru cesti de cafea pe zi sunt in ordine
Specialistii sunt unanimi: patru cesti de cafea baute zilnic nu constituie un motiv de ingrijorare. Numai gravidele ar trebui sa limiteze consumul la doua cesti pe zi.
Diminuarea simptomelor de Parkinson
Cofeina favorizeaza prezenta dopaminei in neuronii din creier si in consecinta poate atenua simptomele bolnavilor de Parkinson, ca imobilitatea si rigiditatea.
Protectie contra diabetului
Un consum regulat de cafea de pana la sase cesti pe zi pare sa coincida cu scaderea riscului de aparitie a diabetului de tip doi.
Pe langa faimoasa ei aroma, acesta este principalul efect al cafelei: invioreaza, mareste capacitatea de concentrare si, totodata, pare sa aiba capacitatea de a stimula memoria pe termen scurt.
Responsabila pentru aceasta e cofeina, redutabilul adversar al adenozinei, care ia nastere pretutindeni in corp, unde se consuma energie. Cofeina are actiune contrara si astfel determin celula sa-si continue activitatea.
Acest efect este binevenit, mai ales la nivelul creierului. Cu cat cantitatea de adenozina acumulata in cursul zilei pe neuroni e mai mare, cu atat ei functioneaza mai lent. Iar noi ne simtim obositi.
Cafeaua alunga adenozina de pe neuroni si, odata frana ridicata, ei intra din nou in viteza - pentru circa 2 ore, cat dureaza actiunea cofeinei. Totusi, cine va incerca sa se energizeze de dimineata pana seara, band cafea dupa cafea, va constata la un moment dat, pe pielea lui, ca licoarea - minune are si niste limite: daca nevoia de repaus este continuu blocata, organismul isi formeaza mai multi receptori de adenozina.
Memorie mai buna
Cafeaua nu numai ca ne trezeste, dar se pare ca impulsioneaza si memoria.
Aport real de lichide
Cafeaua e acuzata ca ne deshidrateaza. La un consum de pana la patru cesti de cafea pe zi, organismul reuseste sa compenseze fara nici un fel de probleme pierderea de lichid. Cafeaua este considerata acum o bautura obisnuita, putand fi inclusa in calculul zilnic al balantei lichidelor.
Cresterea tensiuni arteriale - nedovedita
Cine se pomeneste dintr-o data rosu la fata si cu palpitatii dupa o ceasca de cafea tare ar putea fi tentat sa dea crezare tezei potrivit careia cafeaua te-ar duce la infarct, aritmie cardiaca sau hipertensiune.
Cofeina stimuleaza, intr-adevar, functionarea inimii si sustine actiunea noradrenalinei, neurotrasmitatorul care face sa creasca tensiunea arteriala. Totusi, pana in prezent nu s-a demonstrat faptul ca aceasta crestere a tensiunii s-ar produce pe termen lung.
Femeile care obisnuiau sa consume patru sau mai multe cesti de cafea pe zi au avut un risc de hipertensiune usor mai redus, in comparatie cu cele care beau mai putina cafea ori deloc.
Iar in ceea ce priveste palpitatiile produse de cafea: la persoanele sanatoase, ele sunt inofensive. Oamenii care sufera deja de tulburari ale ritmului cardiac ar trebui sa renunte la cafeaua prea tare.
Actiune antioxidanta
Mai ales in procesul de prajire a boabelor iau nastere antioxidanti. Acestia neutralizeaza radicalii liberi, compusii de oxigen periculosi, existenti in organism, asigurandu-ne astfel o eventuala protectie impotriva aterosclerozei si a infarctului.
Aceasta ar fi o posibila explicatie pentru presupusa actiune de protectie contra anumitor tipuri de cancer. Ipoteza se afla deocamdata in studiu.
Mai putin colesterol datorita filtrului
Diterpenele, hidrocarburi de origine vegetala care fac sa creasca valorile colesterolului, sunt mai prezente in decoctul clocotit in canile - fierbator decat in infuzia preparata in cafetiera, unde hartia de filtru retine mare parte din ele.
Viteza de descompunere a cofeinei
Motivul il constituie deosebirile determinate genetic intre enzimele lor hepatice, care sunt responsabile pentru descompunerea cofeinei. Deci s-ar putea trage concluzia ca timpul de stationare a cofeinei in organism are o influenta decisiva asupra sistemului cardiovascular.
Si patru cesti de cafea pe zi sunt in ordine
Specialistii sunt unanimi: patru cesti de cafea baute zilnic nu constituie un motiv de ingrijorare. Numai gravidele ar trebui sa limiteze consumul la doua cesti pe zi.
Diminuarea simptomelor de Parkinson
Cofeina favorizeaza prezenta dopaminei in neuronii din creier si in consecinta poate atenua simptomele bolnavilor de Parkinson, ca imobilitatea si rigiditatea.
Protectie contra diabetului
Un consum regulat de cafea de pana la sase cesti pe zi pare sa coincida cu scaderea riscului de aparitie a diabetului de tip doi.